|
În România trăiesc, în conformitate cu datele ultimului recensământ din 2002,
5.127.205 de copii. Indiferent de faptul dacă acestia cresc si se dezvoltă în familiile biologice sau substitutive, că sunt în centre de plasament, că frecventează sau nu scoala, că sunt sănătosi sau bolnavi, au o serie întreagă de drepturi pe care statul român s-a obligat să le asigure încă din anul 1990, când a adoptat Conventia Natiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului.
În cei 16 ani care au trecut de atunci, s-au înregistrat progrese evidente, mentionate si
recunoscute de institutiile si organizatiile internationale care monitorizează respectarea
drepturilor copilului din întreaga lume – Comitetul Natiunilor Unite pentru Drepturile
Copilului , Comisia Uniunii Europene, Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii.
Sunt mentionate în special modificările legislative si adoptarea unor strategii nationale menite să asigure respectarea drepturilor copilului si protectie specială pentru categoriile vulnerabile, înfiintarea unor institutii care să instrumenteze cazurile referitoare la încălcări ale acestor drepturi, eforturile depus în pregătirea specialistilor care lucrează cu si pentru copii.
De asemenea, au fost remarcate progresele înregistrate ca urmare a închiderii treptate a vechilor institutii care adăposteau un număr mare de copii si crearea formelor alternative de îngrijire. Desi Guvernul s-a implicat în problematica si bunăstarea copilului, celelalte priorităti ridicate de o societate aflată încă în tranzitie (incluzând o rată ridicată a somajului si sărăcia), ineficienta birocratiei si resursele insuficiente au împiedicat aplicarea corespunzătoare în practică a legislatiei, strategiilor si programelor menite să asigure respectarea drepturilor copilului. În consecintă, sunt semnalate lacune semnificative în ceea ce priveste drepturile copilului, cu referire expresă la: traficul de persoane; neglijenta si asistenta inadecvată pentru persoanele cu dizabilităti; discriminarea împotriva romilor si a persoanelor afectate de HIV/SIDA.
Acest raport – realizat pe baza activitătii depuse în cadrul Grupului de monitorizare a
drepturilor copilului de 22 de organizatii neguvernamentale din toată tara – doreste să ofere o imagine cât mai apropiată de realitate a situatiei respectării drepturilor copilului în
România, urmând să stea si la baza alcătuirii raportului alternativ înaintat Comitetului
Natiunilor Unite pentru Drepturile Copilului, la sfârsitul anului 2007.
Gabriela Alexandrescu
Presedinte Executiv
Salvati Copiii
|
