|
Studiul de fata este realizat în contextul în care consumul si traficul de droguri au devenit evidente in Romania, iar autoritatile statului doresc sa dezvolte programe eficiente de prevenire si de tratament pentru persoanele afectate de consumul de droguri.
RECOMANDĂRI PRIVIND REDUCEREA CONSUMULUI DE DROGURI ÎN RÂNDUL COPIILOR STRĂZII
Analiza de mai sus confirma predictiile sumbre din studiile anterioare în ceea ce priveste consumul de droguri puternice în rândul persoanelor care traiesc în strada. Ceea ce întelegem prin "copiii strazii" tinde sa se transforme într-un nou fenomen, cel al tinerilor strazii, tot mai numerosi. Afectati de lipsa de solutii pentru adaposturi sau locuri de munca, acestia cauta "sprijin" în consumul de droguri, determinând în final trecerea la comiterea de infractiuni si condamnarea lor penala. Situatia copiilor si a tinerilor strazii a devenit, pe lânga o problema sociala, si una care tine de sanatatea publica si totodata una care tine de sfera justitiei penale.
Este adevarat ca programele sociale adresate copiilor sub 14 ani acopera într-o anumita masura nevoile de protectie ale acestora. Însa, serviciile sociale care pot oferi sprijin adolescentilor sau tinerilor din strada pot fi considerate inexistente în Bucuresti. Înfiintarea de centre de zi si adaposturi de noapte în fiecare sector sau într-un numar suficient de mare la nivelul capitalei, astfel încât sa se poata realiza o retea de asistenta sociala de urgenta, reprezinta obiective care nu mai pot fi amânate. Prin astfel de programe, copiii si tinerii pot beneficia de servicii sociale, educative, de asistenta medicala si psiho-sociala de prevenire sau depasire a toxico-dependentei, ce pot fi oferite de personal specializat. În acelasi timp, centrele de zi sau de noapte devin structuri de monitorizare a situatiei din strada în ceea ce priveste traficul de droguri si numarul de copii sau tineri consumatori de droguri. Ca o concluzie, putem afirma ca programele sociale destinate prevenirii sau reducerii consumului de droguri în mediul strazii nu pot fi disociate de programele care urmaresc integrarea sociala sau recuperarea scolara a copiilor si tinerilor strazii. Cele doua aspecte, cel social si cel terapeutic, au un caracter complementar, fiecare reprezentând o conditie a reusitei celuilalt.
Dezvoltarea de programe destinate prevenirii abandonului scolar si reintegrarii scolare a copiilor aflati în dificultate si a celor ce muncesc în strada contribuie la limitarea numarului celor care ajung în strada, potentiali consumatori de droguri. Aceste programe ar trebui sa aiba o structura flexibila, în masura sa permita includerea tuturor copiilor aflati în dificultate din comunitatile sarace sau cu un specific etnic. Refuzul adaptarii sistemului de învatamânt la specificul unei zone sau etnii reprezinta în fapt promovarea unei politici de discriminare a celor care Copiii strazii si drogurile 42 24 Epidemiology of Inhalant Abuse: An International Perspective, National Institute on Drug Abuse U.S. Department of Health and Human Services, Monograph Series, 1995. Organizatia Salvati Copiii 43 nu pot respecta standardele sociale sau educationale impuse centralizat.
Pregatirea specialistilor din domeniul asistentei sociale, educatiei, mass-media si din structurile politiei constituie o necesitate permanenta. Sesiunile de formare trebuie sa urmareasca stabilirea unui model de interventie care sa respecte anumite reguli sau principii. O prima regula vizeaza respectarea drepturilor persoanelor fara adapost, fara discriminari legate de vârsta, sex, apartenenta etnica sau origine. De asemenea, dependenta de droguri trebuie tratata ca "boala cronica", care necesita tratament, si nu ca argument pentru neacceptarea integrarii într-un program social de sprijin sau adapost. O alta latura a informarii corecte si fara aspecte stigmatizante îi priveste pe jurnalistii care obisnuiesc sa transforme un subiect de natura sociala într-un articol de senzatie, menit doar sa atraga cititori si mai putin sa-i informeze corect si responsabil.
În legislatia României, aspectele privind consumul de inhalanti sunt sumare si s-au limitat doar la interzicerea comercializarii anumitor produse catre minori. Sub acest aspect, credem ca sunt necesare noi reglementari privind indicatiile de folosire a produsului de pe eticheta si introducerea unor informatii detaliate despre riscurile la care sunt supusi utilizatorii (majori sau copii).
Studiile recente privind consumul de inhalanti din alte tari au relevat un nivel dramatic, aflat în crestere.24 De exemplu, în Statele Unite ale Americii inhalarea de solventi reprezinta primul drog experimentat de copii, într-un procent mai mare decât marihuana, si este specific comunitatilor dezavantajate economic. De asemenea, în tari ca Australia, Japonia, Filipine, Ungaria, Marea Britanie, consumul de substante inhalante a constituit obiectul unor studii aprofundate care au subliniat caracterul constant si o anumita tendinta de crestere în rândul copiilor aflati la vârsta pubertatii. În România, singurele referiri privind consumul de inhalanti se fac atunci când se analizeaza fenomenul "copiilor strazii". Despre consumul în scoli generale sau licee nu se stie nimic. Din acest motiv, consideram ca evaluarea situatiei în aceste medii este absolut necesara în contextul initierii Strategiei nationale antidrog.
|
